Descopera anevrismul de aorta printr-o ecografie abdominala

Descoperă anevrismul de aortă!

Ce este un anevrism?

 

Anevrismul este un vas sangvin dilatat, care are un diametru de 2 ori mai mare decât diametrul normal al vasului respectiv.
Cuvântul anevrism provine din grecescul anevrisma (dilataţie).

 

Anevrismul poate fi localizat la nivel arterial sau venos.
Anevrismele arteriale, la fel ca şi cele venoase, se pot localiza la orice nivel al sistemului vascular.
Ele pot cuprinde unul sau mai multe segmente vasculare.
Anevrismele venoase sunt mai puţin frecvente decât cele arteriale.

 

De cate tipuri sunt anevrismele?

 

Anevrismele arteriale pot fi localizate la nivelul capului (anevrisme cerebrale), la nivelul gâtului (anevrisme carotidiene şi anevrisme de venă jugulară), în torace (anevrisme de aorta toracică), la nivelul adomenului (anevrisme de aortă abdominală) la nivelul bazinului (pelvisului) anevrisme de arteră iliacă sau la nivelul membrelor inferioare anevrisme femurale şi poplitee.
Anevrismele carotidiene, femurale poplitee şi subclavii şi brahiale pot fi numite anevrisme periferice.

 


Tipuri de anevrisme arteriale

Cat de frecvente sunt anevrismele?

 

1 din 50 de oameni are un anevrism cerebral de diferite dimensiuni, în timp ce anual 8-10 oameni din 100.000 de persoane suferă de ruptură unui anevrism cerebral.(1)

 

Între 4-9 persoane din 100 persoane cu vârstă de peste 55 de ani pot avea un anevrism de aortă abdominală cu diametru mai mare de 3 cm. Nu toate persoanele cu anevrism aortic au indicaţie operatorie. Frecvenţa anevrismului de aorta abdominală la bărbaţii de peste 55 de ani este de 4 până la 6 ori mai mare decât la femeile de aceeaşi vârstă.

 

Anevrismul de arteră iliacă este în general însoţit de anevrismul de aortă. Cu o frecvenţa mult redusă, anevrismul de arteră iliacă poate apare fără a însoţi un anevrism de aorta.
Anevrismele de arteră iliacă izolate, neînsoţite de dilatarea aortei, reprezintă 2-7% din totalul anevrismelor intraabdominale (2), sau 0,4%-1,9% din totalul anevrismelor în general(3,4).

 

Anevrismele carotidiene, subclavii şi brahiale au o frecvenţa mult mai mică.

 

Cand stim ca avem un anevrism?

 

Dacă există un anevrism la nivelul mâinii (anevrismul brahial), la nivelul picioarelor (anevrismul popliteu, anevrismul femural) sau la nivelul gâtului (anevrismul carotidian) atunci prezenţa să poate fi descoperită datorită existenţei la nivelul respectiv a unei formaţiuni, ca o minge, care pulsează în ritmul bătăilor inimii.

 

Dacă însă există un anevrism la nivelul abdomenului sau micul bazin (anevrism de aortă abdominală sau de arteră iliacă), acesta nu poate fi depistat decât prin examen ecografic, CT sau RMN.

 

Ce trebuie sa facem pentru a descoperi anevrismul de aortă?

Aşadar dacă sunteţi bărbat, aveţi peste 55 de ani şi sunteţi fumător, faceţi o ecografie abdominală cu viză pe aortă. Puteţi avea un anevrism de aortă abodminala fără să ştiţi!

 

Dacă aveţi un anevrism de aortă cu un diametru de peste 55 de mm, atunci operaţi-l.
Peste această dimensiune riscul de a se rupe artera si a avea o hemoragie interna este mare!

 

Bibliografie:

1. http://www.bafound.org/Statistics_and_Facts
2. Treatment of Iliac Artery Aneurysms by Percutaneous Implantation of Stent Grafts
D. Scheinert, MD; M. Schroder, MD; H. Steinkamp, MD; J. Ludwig, MD; G. Biamino, MD Circulation. 2000;102[suppl III]:III-253-III-258

3. Isolated iliac artery aneurysm. Semin Vasc
SANDHU RS, PIPINOS II. Surg 2005;18:209e215

4. Contemporary management of isolated iliac aneurysms
William C. Krupski, MD, Craig H. Selzman, MD, Rosario Floridia, MD,
Pamela K. Strecker, RN, Mark R. Nehler, MD, and Thomas A. Whitehill,
MD, J Vasc Surg 1998;28:1-13.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *