Anevrismul de aortă abdominală este o boală pentru care am un interes special.
Lunile trecute am operat un pacient cu anevrism de aortă abdominală care a fost diagnosticat cu câteva luni inante cu această boală, dar care nu a fost operat pentru că „teoretic” nu îndeplinea criteriile de operabilitate datorită dimensiunilor mici ale anevrismului.
(mai mult…)
Medicina de azi are o mulțime de specialități.
Fiecare medic cunoaște în amănunt doar o mică parte din domeniul vast al medicinii, este specializat pe un anumit domeniu.
Ortopedul tratează afecțiunile oaselor, oftalmologul tratează bolile ochilor, ORL-istul tratează bolile nasului, gâtului și urechilor.
Chirurgul vascular se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolilor arterelor și venelor din organism, cu excepția celor de la nivelul creierului (de care se ocupă neurochirurgul).
Așadar, dacă avem probleme cu oasele mergem la ortoped, dacă avem probleme cu ochii mergem la un oftalmolog, dacă avem probleme cu urechile mergem la un ORL-ist.
De multe ori avem dureri sau simptome pe care nu știm să le interpretăm corect, care sunt produse de dereglări ale mai multor organe și ajungem să cerem un consult la un alt medic decât cel care ar trebui să ne consulte în mod normal.
Aici un rol esențial îl are medicul de familie, care știe semnalele de alarmă ale diferitelor boli și ne îndreaptă corect la specialistul care tratează boala respectivă.
Însă uneori sărim etapa medicului de familie și ne îndreptăm direct spre medicul dintr-o anumită specialitate.
(mai mult…)
Anul 2015 a fost un an bogat în descoperiri şi inovaţii ştiinţifice în toate domeniile inclusiv în cel medical.
Constipaţia cronică poate avea multe cauze, în special la persoanele în vârstă, de la cauze funcţionale până la cancere.
În cele ce urmează voi prezenta cazul unui pacient pe care l-am operat in urmă cu 2 luni la Spitalul Monza, Bucureşti, cu o constipaţie cronică produsă de anevrisme arteriale.
Bărbat în vârstă de 75 de ani, cunoscut cu o constipaţie cronică, este investigat prin colonoscopie şi angio CT in urma cărora se descoperă anevrism de arteră iliacă comună, bilateral şi constipaţie cronică funcţională.
Anevrismul este un vas sangvin dilatat, care are un diametru de 2 ori mai mare decât diametrul normal al vasului respectiv.
Cuvântul anevrism provine din grecescul anevrisma (dilataţie).
Anevrismul poate fi localizat la nivel arterial sau venos.
Anevrismele arteriale, la fel ca şi cele venoase, se pot localiza la orice nivel al sistemului vascular.
Ele pot cuprinde unul sau mai multe segmente vasculare.
Anevrismele venoase sunt mai puţin frecvente decât cele arteriale.
Anevrismele arteriale pot fi localizate la nivelul capului (anevrisme cerebrale), la nivelul gâtului (anevrisme carotidiene şi anevrisme de venă jugulară), în torace (anevrisme de aorta toracică), la nivelul adomenului (anevrisme de aortă abdominală) la nivelul bazinului (pelvisului) anevrisme de arteră iliacă sau la nivelul membrelor inferioare anevrisme femurale şi poplitee.
Anevrismele carotidiene, femurale poplitee şi subclavii şi brahiale pot fi numite anevrisme periferice.
